PixMe WeBLog

Articole ‘vama sua’

Sa va povestesc cum am obtinut viza de State pe 10 ani. Se intampla acum vreo 2 ani, dar lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci.

In primul rand am mers la Banca Transilvania si am platit 100 de dolari. Am depus cererea impreuna cu chitanta, dupa care am asteptat vreo 2-3 zile pana cand am fost programat pentru interviu. Data interviului am aflat-o de pe site-ul ambasadei Americii si era fixata cam la o luna si jumatate distanta. Tot de pe site am aflat si ora la care trebuia sa ma prezint, cat si actele necesare.

Zis si facut, la ora data am ajuns la ambasada, m-am inscris la poarta. Bineinteles ca aveam ceva erori in dosar, formularul de cerere nu era chiar bine completat si nici poza nu era tocmai in formatul cerut. Formularul l-am recompletat si poza am refacut-o afara, intr-o duba dezafectata, dar special amenajata.

Am fost programat pentru al doilea interviu in dupa-amiaza aceleiasi zile tot la o ora fixa (ceva de genul 14:15). Este foarte important sa fii acolo la timp pentru ca altfel te sare randul si mai astepti vreo 2 luni, plus alta suta de dolari la BT. Ghinionul nostru a fost ca la ora respectiva a inceput o ploaie torentiala. Noi stateam la rand asezati militareste de un gardian roman foarte zelos.

In sfarsit, am intrat, ne-am autentificat si ras-autentificat, am asteptat o gramada, am trecut prin mai multe etape pana cand am ajuns la ghiseu.

Mergeam in SUA in interes de serviciu, aveam chemare, pasaport in regula, toate actele necesare, chemarea, taxele platite… eram in regula. Interlocutorul meu totusi era foarte indoit in ce ma priveste. Imi punea circumspect tot felul de intrebari, citea ce completasem pe formular (apropos, unele intrebari sunt hilare, gen: scopul calatoriei tale in state este sa bombardezi nu stiu ce cladire) si imi punea intrebarile standard. Din pacate pentru el raspundeam foarte bine: eram casatorit, sotia ramanea in tara, castigam bine pentru un roman obisnuit, aveam o situatie stabila, facultate, serviciu… tot ce trebuie. Nu reprezentam un pericol in sensul ca as fi putut cere sa ma mut definitiv in SUA.

Pana la urma ramane ganditor si ma intreaba (bineinteles totul in engleza): dar adeverinta de salariat la firma respectiva ai?

I-am explicat ca adeverinta de salariat nu se afla printre actele necesare specificate si pe site-ul ambasadei, si oricum am chemarea care atesta faptul ca lucrez la acea firma.

Foarte neincrezator mi-a explicat ca dupa 11 septembrie lucrurile s-au schimbat si ca nu se mai poate da viza oricum. A aruncat pasaportul meu in scarba si mi-a zis sa vin totusi sa-mi iau viza mai tarziu. Am avut noroc, alti colegi de-ai mei insa nu.

Alte zvonuri spun ca daca intervievatorul este femeie sansele de a primi viza scad dramatic. Oricum, inainte de a merge la interviu, ganditi-va foarte bine ce veti raspunde. Trebuie sa ii convingeti ca nu reprezentati vre-un pericol si ca nu vreti sa ramaneti pe acolo.

Cu viza de SUA se poate ramane pe teritoriul american 6 luni la rand. Dupa aceea trebuie sa te intorci o perioada dupa care te poti intoarce, dar problemele nu se termina aici.

Odata ajuns pe aeroport la vama in Minneapolis, cei de acolo au reluat tot procesul de intrebari pe care le-am avut la viza. Ne-au cautat peste tot, ne-au tinut ore intregi in picioare, au cercetat toate documentele din nou, viza nici n-a contat iar problema cea mai mare a fost ca pe o parte dintre calatori i-au si intors. Din fericire nu era nici un roman printre ei… Vama a fost infernala, si in Amsterdam dar si in SUA…

Daca aveti intrebari putem vorbi pe Forum.