Cauta pe Blog
Colaboratori
  • AAparut.Ro – Revista pentru femei
  • ClickMe.Ro – Socializare online
  • eTester.Ro – The Blog Director
  • Reclama Online
Legaturi
Sondaje

Sunteti de acord cu legalizarea homosexualitatii?

Vezi Rezultatul

Loading ... Loading ...

Articole ‘munte’

Statiunea Ranca – Gorj

Ranca e o chestiuta foarte cool. Desi la 50 de kilometri de Horezu, cam pe la jumatatea distantei pana la Targu Jiu, n-am reusit s-o vizitez niciodata in 31 de ani. Si pentru ca venise vremea am dat o tura in week end-ul asta prelungit.

Nu stiu cati dintre voi stiati ca Varful Papusa este al 8-lea din tara ca inaltime, clasandu-se inaintea unor varfuri mai celebre precum Omu.

Varful Papusa va trebui sa mai astepte cativa ani pana sa-mi simta talpile, dar va pot spune cam ca avem de-a face cu 3 partii de ski, strada cool plina de curbe pe care de altfel se desfasoara si concursuri de masini si privelisti ca mai jos. Sa vedem niste poze bine cadrate:

Peisaj Ranca

De la Cheia la Prislop – Patru Zile cu Cortul

Am facut cateva trasee montane la viata mea, e adevarat ca nu prea multe si nu prea dificile, dar pot spune fara sa fiu in pericol de a gresi ca Parcul National Buila – Vanturarita ofera cele mai frumoase peisaje pe care le-am vazut si parcurs pana acum. De fapt Valea Prahovei este “mincina” pe langa zona muntoasa din Nordul Valcii pe care mi-au trebuit 30 de ani ca s-o vizitez.

Buila - Vanturarita

Vezi traseul in articol…

Povestea unui weekend fericit

Daca n-ati vizitat inca Depresiunea Horezu, va recomad! De fapt, Horezu este orasul din care cu gratie si mandrie ma trag, si in acelasi timp locul care mi-a ocupat tot timpul primii 18 ani din viata. Asa ca va pot da aproape orice detaliu in privinta lui.

Ce puteti face in Horezu? Puteti merge la o pensiune, vizita Manastirea Horezu si inca alte cateva Manastiri din zona (de altfel in jurul orasului sunt multe atractii turistice). Voi vorbi aici doar despre muntii din imprejurimi, despre restul cu alta ocazie.

Asadar, povestea “cuceririi” Varfului Cocora (aproape 2000 de metri) o gasiti in pozele de mai jos. Tot acolo gasiti poze ale Fagarasilor, de la departare, Varful Buila si alte varfuri pe care conditia atletica si boasca din cap nu mi-au permis sa le escaladez.

Pana la Valeanu se urca si cu masina, foarte anevoios. Aici o s-o vedeti pe Honey in starile ei de nervozitate maxima, pentru ca desi poate inghiti kilometri ca si cum n-ar fi fost acolo, cand vine vorba de urcat cu a-ntaia si luat bolovani la scut… parca incepe sa fiarba apa-n ea… la propriu :d .

De la Valeanu se urca pe jos pana la Cocora. Este un traseu de vreo 3 ore. Aproape de varf va asteapra un adevarat Rai culinar, pe langa privelisti pe care nici un aparat nu le poate surprinde. Stanele sunt ca pe vremuri si servesc balmos cu lapte covasit, smantana prajita in unt cu ciuperci sau cu ou si un cognac de casa despre care umbla vorba ca il bei pe gura si iti arde sireturile. Mananci pana mori… asta e tot ce pot sa spun in atat de putine cuvinte. Rare ori ai ocazia sa gusti ceva atat de bun!

Cat despre mine…. bautura, urcari usoare, fun cu prietenii vechi si noi. Ca la munte :)

Pozele mai jos:

Povestea lupului

In ultima vreme ma bantuie o imagine pe care trebuie s-o scot afara. Si pentru ca blogul este cel mai potrivit loc pentru a aduce idei la lumina am sa-o fac aici.

Se numeste “Povestea lupului” si incepe cu un exercitiu de imaginatie… cam asa:

O pajiste verde de munte in mijlocul verii. Pasune cu iarba grasa, liniste totala tulburata doar de zgomotul de fundal al cascadei. O stanca inverzita si o vale abrupta plina plina de tufisuri marginesc pajistea.

In mijloc o turma de capre…

O nopate cu cortul

Pentru amatorii de drumetii scurte (2 zile) prin munti. Am facut un traseu de doua zile si o noapte in Bucegi. In prima zi am coborat de la Babele in Padina, unde am si innoptat. Se poate pune cortul fara probleme pe timp de vara… ursii se pare ca nu-s asa curiosi. Atentie totusi la frig pentru ca vara din Munti nu e ca vara din Bucuresti.

A doua zi am urcat la cota 2000 sau 2100, n-am inteles prea bine :d (la Miorita), dupa peripetii si binecunoascuta ratacire pe cararile necunoscute ale muntelui. Urcarea e destul de anevoiasa pentru amatori, dar gandul ca la capat te asteapta o telecabina parca te mai linisteste. Din Padina pana la Miorita se fac in jur de 4 ore.

Se mai pot vizita Pestera Ialomitei, iar pe drum se poate incerca o ciorba… sau ceva de genul asta la Piatra Arsa. Sa aveti cu voi un sac de dormit, cortul, bocanci calumea si o geaca anti-vand. Peisajele arata cam asa:

traseu amatori

Mai multe poze in articol…