PixMe WeBLog

Barbatii au o parere proasta despre femei. Atat de proasta incat au botezat acea pozitie sexuala “capra”. Si nu caprioara. De fapt, daca stau sa ma gandesc mai bine e vorba despre o fantezie perversa legata mai degraba de animale decat de impresii ale barbatilor.

Sa vadem: in engleza ii spune “doggie style”, catelus. Ceva asemanator si in portugheza: “estilo canino” iar in franceza: “levrette” – ogar. Si daca in fanteziile acestor popoare se intalnesc mai des cainii, italienii au in cap mai degraba oite: doggie style in italiana este “pecorina”. O colectie interesanta de animalute mici si simpatice .

Update: tocmai am realizat ca si cand vine vorba despre organe ne referim tot la animale. De exemplu, cand vorbim despre fete vorbim despre pasarici in romana. In engleza despre pisici (pussy). Si in franceza e ceva asemanator chat = pisica… chatte = [stiti voi ce]. La baieti se face vorbire de Cuc si de oua… hihi!

Asta e pentru cei care cred ca Dumnezeu nu vede ce facem p-aici :d.

Mai acum cateva luni vin managerii la mine si-mi zic pe-un ton destul de frumos: “Domnule Marijuana, n-ati vrea dumneavoastra sa va bagati intr-un proiect scurt?”.

Pai daca tot n-am ce freca p-aici, hai sa-l frec p-asta, pana cand incepem proiecte mai calumea’, zic. Da’ despre ce-ar fi vorba?

Eh… nu-i mare ‘jmen… niste fraieri din Brescia… cica nu le place cum arata facturile la Gaz si la Apa. Fa-le si tu s-arate mai bine asa, noi le zicem ca or sa fie mai pizdoase caci se vor produce mai repede. Si unde mai pui ca vom folosi tehnologie de “ultima generatie”?!

Bine bre’ zic, hai s-o punem de-o ciorba. Ce aroganta mai e si aia… adica sa muti doua tabele mai la vale si trei scrisuri mai la deal? Da… da’… nu-i cu billing, adica nu ma pui sa fac cine stie ce calcule p-acolo… doar labaresc niste tabele, sa scrie mai la dreapta unde scrie prea la stanga si alte d’astea, zic.

Da!!!… cica, sa moara ma-sa! Exact asa e!

Bun, zis si facut, incepe treaba, bineinteles ca teoria nu se pupa cu realitatea dupa cum nici SQRu’ nu se combina cu BIRTu’. Calcule peste calcule, arhitectii italieni niste cocalarus maximus, evident. N-au habar ce-i ala metru cub si nici patrat. Cica sa calculam noi dupa cum o fata vaca… io-i iau la misto si ma exprim ad literam catre colegii care la randul lor injurau cu gratie: zic: “Bah… daca mi-ar veni mie facturile astea, creca’ as bate vreo 3-4 pe unde as nimeri!”… Muhaha…

Dar pentru ca Dumnezeu nu bate cu biciul ci doar postasul si nici el cu pumnul ci doar la usa, zilele trecute am primit o factura de… gaz, ati ghicit (sic!). Citesc cu interesu’ ridicat la maxim cand ma fulgera drept in moalele capului consumul… estimat. Cica prin tevile prafuite de gaz care curg de-a lungul si de-a latul faimoasei garsoniere in care cu gratie locuiesc, vor fi trecut nici mai mult nici mai putin de 264 de metri cubi de gaz. Intr-o luna!

Imi dau palme, mai citesc o data… seria contorului e buna, codul de client… ala sunt io. Doua cafele facute pa’ aragaz ma costa 3.5M. Muhahaha… sexy…

Ma uit la contor si ce sa vezi? Cica as fi consumat doar 5 metri, si nu intr-o luna ci in doua. Sun!

- Doamna, va rog io… haideti, plm…
- Domne’ pai… cum, contractu… va fac legatura….
Ma tin la telefon juma’ de ora timp in care ma transfera doua gagici intre ele de la una la alta. Prima zice ca a doua trebe’ sa “opereze” modificarea si a doua ca prima. Nici una nu-mi da voie sa-i spun: “Stai! fomeie… firi-a dreaq ca pe la ailalta ma fusai o data!”. Ma taie scurt si imi muta firu’…. La final cica sa dau un mail.

Dau un mail, astept doua zile mai sun o data. De data asta stau 45 de minute in telefon, una zice hais ailalta cea. Nu le bunghesc logica da’ cica au trimis indexu’ si ca s-astept raspuns. Si-am primit un raspuns azi, in speta o noua factura cu suma restanta. Pe factura asta e citata prima dar cu un consum estimat de vreo 170 de metri cubi (ca restu’ pana la 264 au disparut) dar cu acelasi pret. Adica 3.5M. Iar pe a doua factura un consum de vreo 90 si ceva de metri cubi la un pret total de 4 leuti. Adica un total 354 de lei

Aceeasi Marie cu alta… smecherie. S-au facut acum 267 de metri cubi si nu estimati, cititi! Cand io de fapt am consumat nici mai mult nici mai putin de…5.

Superfun… macar ma simt bine cand stiu ca sunt unii mai prosti ca mine. Chiar daca am scris codu’ pentru italieni cu greata maxima stiu ca facturile mele sunt ceva mai bune. Nu cu mult… e-adevarat .

Leonard Cohen – Dance me to the end of love

Vezi mai multe video din Muzica

Versurile in articol….

Unele sunt chiar tari. Sa vedem:

Un fotbalist cu reactii intarziate:

Mai multe in articol…

Nu cunosc fenomenul! Totdeauna m-a plictisit de moarte. Dar pentru ca ramasesem in urma in ce priveste “outfiturile” mi-am zis intr-o zi ca a venit timpul pe anul asta. Si am decis, spre deosebire de alte dati, sa nu mai cumpar cate un balot de haine in ordinea in care imi ies in cale ci sa experimentez shoppingul.

Asa ca am luat magazinele de haine la rand, incepand cu cele de mahala si terminand cu “marile” magazine de moda. Concluziile ar fi urmatoarele:
- In Romania barbatii se imbraca foarte prost. Daca e sa judecam dupa oferta extrem de subtire si exilata prin colturi de magazine.
- Barbatii se imbraca toti la fel si in general cumpara lucruri naspa. Haine fara forma, fara personalitate, fara sa fie interesante in nici un fel.
- Toate magazinele, fara exceptie si fara variatie vand aceeasi marfa. Magazinele care au marfa putin diferita, sau croita putin in afara tiparelor pietei, practica niste scoruri prohibitive. Bine… pe mine nu m-au prohibitat pentru ca deja incepusem sa disper :d
- Exista numeroase nise neexploatate in piata. Spre exemplu gasesti doar pantofi ori bocanci. Ghetele tip pantof si in general incaltamintea intre pantof si bocanc nu exista. O alta nisa de piata se intalneste la sacouri. Gasesti ori haine de costum, croite naspa, ori un fel de paltoane lungi lipsite de orice imaginatie. Haine calumea intre cele doua tipuri… ioc.
- Sunt curios daca lucrurile stau in acelasi fel si la femei. Nu m-ar mira ca in pofida ofertei cu mult mai variate si mai vizibile, in realitate marfa sa fie la fel de lipsita de substanta.

In fine, mi-am facut o gramada de draci dar dupa doua saptamani in care am experimentat shoppigul am reusit sa gasesc unele chestii care ma fac sa arat asa cum ma vrea societatea. Idem est – umpic’ mai prezentabil