PixMe WeBLog

Articole din septembrie, 2009

Varianta clasica e urmatoarea: astepti un moment in care ai foarte mult de munca si in care, daca pleci, firma ar trebui sa investeasca foarte multe resurse pentru a te inlocui. Pentru asta trebuie sa ajungi in situatia de a fi singura persoana din firma care stie sa faca unele lucruri.

Cand ai prins momentul te duci la manager si spui: Anul asta am invatat unele lucruri noi (i.e EJB, Web Services etc), am devenit Team Leader, am capatat experienta, am dus la capat cu succes urmatoarele proiecte. Cat crezi tu ca valorez pentru firma? Si astepti raspunsul. In caz favorabil iti iei banii si pleci, in caz nefavorabil te duci la interviuri pentru alte firme si incerci sa obtii de acolo un salariu mai mare.

Daca ai oferte mai bune te intorci la manager si zici: “stii, mi se pare ca firma nu imi apreciaza calitatile pe masura lor adevarata! Ce parere ai despre asta?”. Daca nici acum nu ai un raspuns favorabil iti dai demisia, in cele mai multe cazuri insa, daca ai ales momentul potrivit, vei obtine marirea.

Situatia neclasica este asta, pe care v-o descriu in articolele de mai jos. Trebuie totusi sa ai mult sange in instalatie si sa fii dispus sa “joci pe sarma”, asa dupa cum de altfel imi place mie . La marginea prapastiei viata este mai spectaculoasa!

- Concedierea
- Reculul
- Marirea

- Buna, buna… iar tu?
- Da, vreau sa-mi cer scuze oficial din partea centrului.
- Ah, okay… altceva?
- Situatia a fost gestionata foarte prost!
- Business is business… cum spuneam!
- Avem un proiect pentru tine in conditiile tale.
- Hihi… care crezi tu ca sunt conditiile mele?
- Pai, PFA, fara italieni… bla, bla…
- Si de loz nimic nu zici nimic?
- De loz?
- Pai au cam crescut preturile in ultima vreme… si mie salariu… nu prea!
- Pai… aaaa… pauza!
- Muhahaha… cred ca brusc am devenit mai scump. Sa vedem totusi proiectul!
-…

… Cum au ajuns baietii din pozitie de forta in pozitie de… sclavi?

Am ajuns om batran la vremea explorarilor sexuale. Nu ca as fi ales sa fac asta, dar cand viata te pune in situatii tampite n-ai decat sa vezi ce ti se ofera in schimb… caci viitorul are talentul de a te surprinde. In plus, cand altii fac din tine exact lucrul de care te-ai ferit mereu incerci sa gasesti placerea din amar. Sau… ca sa fiu mai bine inteles, fenomenul se produce atunci cand tu insati iti provoci dezastrul prin altii (doua arome ale aceluiasi tip de mancare).

Asadar, exista viata si dupa casatorie? Sau mai bine spus dupa divort?… pai cred ca da! Nu e asa cum ai fi vrut, asa cum ai visat, ba mai degraba invers… poate ajungi ala care nu ti-a facut niciodata placere sa fii, dar oamenii se obisnuiesc cu pacatul intr-atat de mult incat ajung sa li se para dulce.

Si exista etape… etape prin care treci prin care te dezvolti prin care accepti prin care te obisnuiesti prin care inveti si la final… etape prin care mizeria de alta data devine liniste, armonie si placere.

Sexual, ca asta ne intereseaza, cand schimbi fomeia dupa o perioada lunga ai probleme cu urmatoarea fomeie. Nu stii de unde s-o apuci, nu cunosti cum si ce ar fi mai bine pentru amandoi si alte chestii care conduc la neintelegeri cu Seful. Stai si te intrebi de ce nu merg tehnicile care alta data mergeau foarte bine, de ce merg alte chestii care stiai ca nu merg si cum faci ca sa ajungi in locuri in care alta data ajungeai foarte usor. Simplu… explorezi, sau mergi la tarfe… ca alea stiu de unde sa te apuce. La pasul asta poti sa te trezesti ca vrei sa evoluezi cu un Sef mort.

In pasul doi te obisnuiesti cu schimbarile. Seful incepe sa functioneze indiferent de “decor”… nu se mai gandeste la Ea ci doar la El. Iar fomeia devine un simplu obiect de care te tii cand… evoluezi. Si totusi… dureaza mult pana ajungi sa finisezi cele pe care le incepi. In aceasta etapa te gandesti… OK, am facut-o… si ce mare jmen, ca nu e cum imi place, sau de ce sa ma stresez sa fac cum ii place Ei? Hai dreaq sa termin ca am de facut si altele. Tot aici te poti trezi ca vrei sa evoluezi cu un Sef care moare pe parcurs.

Etapa a treia e cea in care revii stabil sexual. Incepi ceva cu cineva… ti-ai adus aminte toate detalii si incerci sa-ti pui cap la cap lucrurile invatate. Aici Seful e cu tine aproape in toatalitate deci subetapele sexuale prin care treci de acum inainte sunt asemanatoare cu cele de mai sus numai ca se deruleaza foarte repede. Incepi sa cunosti cealalta persoana destul de bine incat sa ajungi unde trebuie cand si cum trebuie, si incepi sa-ti aduci aminte ca placerea ta se obtine prin placerea celuilalt. De aici inainte urmeaza doar ajustarea unor lucruri, unul in functie de celalt, in cazuri fericite ele fiind de mica amploare si cu aparitie sporadica. In alte cazuri insa incompatibilitatile pot fi multiple si iremediabile… dar despre asta in episodul urmator.

- Bogdan!
- Buna, uite… avem niste proiecte pentru tine…
- CM? PFA?
- CM!
- Nu sunt interesat, mersi!
- E unul cu Italia, trebe’ sa stai o perioada la Milano…
- Ics, direct! Va puteti lua italienii si sa vi-i bagati in cur! Eu nu mai lucrez cu d’astia!
- OK, si e unul tare, cu Elvetia… trebe’ sa stai 4 luni acolo, EJB…
- Repet, CM sau PFA?
- CM, dar este si diurna…
- Aha… incepem sa discutam acum!
- Dar mai e si un interviu pe care trebe’ sa-l dai!
- Da, da… np… stii ca sunt cel mai bun nu?
- :d … Okay, vorbim

Ha?? What? Sa ma agit? Sa stau calm?… mmm, creca’ stau calm :d
- Pai… cum asa? zic.
- Pai e o chestie de politica… nu ne plac Freelancerii!
- Aha!… da’ un feedback al activitatii mele aveti pentru mine?
- Da, da… esti super OK.
- Aha, zic bine… altceva?
- Pai nu esti suparat?
- Ah, nu… business is business… voi stiti mai bine

2 zile mai tarziu

- Salut, uite avem vreo 3 oferte de proiecte pentru tine!
- Pai nu m-ati concediat?
- Ba da… da’ ne-am gandit mai bine!
- Off… e a doua oara in 2 ani cand faceti asta!
bla bla, bla bla….
- Da stii ca… pe proiectele astea nu trebe sa fii freelancer…
- Ah, deci asta era!… pai puteati sa spuneti direct, nu trebuia sa ma concediati!
bla bla… de fapt voiau o pozitie de forta!
- Zic… si la ce bani?
- Pai cu carte de munca e mai putin… stii, nu?
- Da stiu… nu-s interesat, mersi!
- Ha?… pai cum?
- Pai e o chestie de politica interna la mine… salariul se poate schimba numai in sus, in jos nu… si n-as vrea sa incalc prevederile procedurii astia!
- aaaaa….
…pauza…

Asteptam cu interes deznodamantul )