PixMe WeBLog

Arhiva Categoriei ‘Sanatate si SOS’

In cazul in care intra in vigoare din 2012, noua lege a sanatatii este una care va produce o reforma cu adevarat importanta, si benefica pentru sistemul medical romanesc. Sa vedem prevederile:

1. Asigurari complementare.

Din pacate monopolul Casei de Asigurari de Sanatate nu va fi desfiintat. Salariatii vor plati in continuare CASS-ul. Spun din pacate pentru ca, asa cum afirmam in articolele precedente pe subiect, este nevoie de o reforma si mai profunda a sistemului, radicala daca vreti, atata timp cat banii platiti de romani pe asigurarile de sanatate sunt gestionati prost, de Stat. Toti cetatenii vor fi obligati sa se asigure in sistemul de Stat. Problema nu este obligativitatea asigurarii si faptul ca nu se permite concurenta privata pe esantionul de asigurare la Stat.

Pe de alta parte, Statul nu va pune la dispozitia cetatenilor sai, asigurati obligatoriu, toata gama de servicii medicale oferite in prezent. Ci doar o parte, cele de baza. Pentru restul vor plati, fie asiguratorii complementari, privati, fie direct cetatenii.

Aceasta reglementare are doua aspecte. Prima pozitiva, prin aceea ca oferind chitanta se elimina spaga, iar a doua fix faptul ca se elimina spaga. In prezent doctorii ar trebui sa fie putin masochisti ca sa accepte salarii de 10-15 milioane vechi, uneori dupa zeci de ani de munca.

Multi vor spune ca s-au introdus taxe in plus. Este fals, si pana acum se plateau serviciile medicale in spitale, dar pe sub mana, la negru, prin spaga. Oricine stie ca intrand in spital, pe cale de consecinta directa, esti obligat sa bagi mana in buzunar. Fie doar si pentru ca nu exista medicamente.

In principiu, cine vrea servicii mai amanuntite isi poate face o asigurare complementara privata.

Spitalele Fundatie

Daca nu ai posibilitatea sa te asiguri, nici macar in sistemul de Stat obligatoriu, mergi la un Spital Fundatie, pentru oameni fara posibilitati. Serviciile medicale de urgenta iti sunt totusi oferite gratuit de catre Stat. Spitalele Fundatie isi pot atrage fonduri prin sponsorizari private.

Ce-i lipseste legii

1. Mentinerea monopolului Casei de Asigurari de Sanatate, un sistem neconcurential, ineficient in gestionarea banilor. Mentinerea obligativitatii platii CASS la Stat.
2. Mentinerea majoritatii Spitalelor in Sistemul de Stat. Evident managementul lor va fi in continuare deficitar. Incurajarea Spitalelor private lipseste.
3. In general prezenta Statului in sistemul medical este una dominanta. Asiguratorii privati vor fi nevoiti sa se inscrie intr-un cadru foarte stramt. Sunt curios care este modalitatea prin care vor reusi sa atraga cetatenii spre asemenea pachete, avand in vedere faptul ca multi s-au descurcat si pana acum cu “plata” serviciilor pe loc, atunci cand au avut nevoie de doctor.

In Romania “coplata” serviciilor medicale exista si in prezent, in economia neagra. Probabil ca de acum inainte totul va fi ceva mai pe alb.

Cred ca sunt un miliard de articole pe net, care mai de care mai imbecile, unde ti se spune ce trebuie sa faci si cum trebuie sa faci ca sa te lasi de fumat. Toata lumea stie bla-blaurile si ca pana la urma e o chestie de vointa pura, a ficarui fumator.

Eu unul am reusit sa ma las… de fapt nici nu e asa de greu. Trebuie doar putina atentie si putina stapanire de sine. Sa vedem pasii.

1. Trebuie sa vrei. Nu cred ca exista vreo persoana care sa vrea ca la 40-50 de ani sa-i scoata doctorii inima din piept ca sa-i destupe venele infundate cu tutun… Asta daca ai noroc si scapi cu viata. Deci vrem sa ne lasam… e simplu.
2. Constientizeaza dependenta. Trebuie sa stii faptul ca renuntand la tigari creierul tau va declansa sevrajul, lipsit fiind de drog. Deci o parte din tine va vrea sa fumezi in continuare dar trebuie sa te disociezi de ea. E partea dependenta.
3. Afla ca nu-ti place sa fumezi! Foarte multi spun ca le place sa fumeze si ca de fapt asta este motivul principal pentru care nici nu incearca sa se lase, sau pentru care nu au vointa de a trece peste sevraj. E total gresit! Un nefumator care trage un fum se ineaca imediat. Deci starea naturala a corpului uman este de nefumator. Orice fumator care se lasa o perioada indeajuns de lunga de fumat la un moment dat va capata in mod reflex (natural) starea de repulsie fata de tigari. Atunci va constientiza ca de fapt nu i-a placut niciodata sa fumeze si ca placerea simtita in timpul perioadei de fumat nu a fost decat o iluzie.

De altfel drogul nu produce altceva decat iluzii placute. De asta e drog.! Tin minte ca dupa ce m-am lasat de fumat si am redescoperit starea naturala de nefumator, nu numai ca gaseam tigarile total respingatore dar ii si compatimeam ca fumatori. Pentru faptul ca isi strica sanatatea prosteste…

4. Cum treci de sevraj, dependenta fizica? In momentul in care te lasi de tigari va aparea sentimentul de abstinenta, de abtinere. Masura efortului pe care il faci abtinandu-te este egala cu masura in care vrei sa fumezi. Deci, cu cat vrei mai mult sa fumezi cu atat vei simti mai mult ca te abtii, si invers, daca simti ca te abtii inseamna ca vrei sa fumezi, evident. Asadar, e bine sa fii sigur ca vrei sa te lasi de la inceput, si sa disociezi intre cele doua parti ale EU-lui tau: Vointa Pura, aia care-ti spune ca ai o inima care sufera cu fiecare fum, si relfexul de dependenta care la inceput se manifesta fizic.

Aici poti sa vezi suferinta fizica pe care ti-o produce sevrajul ca pe o actiune pozitiva a organismului prin care se curata de drog. O lupta intensa a acestuia spre binele tau si nu ca pe o ravna nemarginita pentru nicotina.

5. Suferinta psihica In general suferinta psihica, depresia, apare atunci cand se incheie suferinta fizica. Starea de sevraj de la nicotina nu dureaza foarte mult timp, de la cateva zile la cateva saptamani in cazul fumatorilor inraiti. Depresia post fumat conduce fumatorul la urmatoarele idei sau “logici”:
- Marea mea frica era aceea ca nu ma pot lasa de fumat, dar acum ca mi-am demonstrat ca ma pot lasa, de ce sa nu fumez in continuare?
- Pentru ce sa duci o viata plina de abtineri? Unii merg pana la a spune ca viata fara tigari nu are sens atata timp cat iti produc (iluzia de) liniste?.

Toate acestea provin din faptul ca abtinerile, starea de abstinenta, produc frustrari mai tarziu. In creierul uman se pun in miscare anumite mecanisme care spun ca orice neplacere pe care ti-o produci desi ai fi putut s-o eviti, adica orice abtinere, duce mai tarziu la frustrare. In afirmatiile de mai sus avem doua lucruri: Frustrarea provenita din abstinenta provenita la randul ei din Vointa Pura insuficienta de a se lasa de tigari si frica bazata pe necunostinta: de fapt la un moment dat nu vei mai fi nevoit sa te abtii. Ba ma mult, atunci cand vei ajunge la starea ta naturala de independenta psihica fata de nicotina, fumul de tigara o sa ti se para scarbos si respingator.

Multi spun ca trebuie sa suferi ca un caine o perioada indelungata pentru a te curata. E adevarat atata timp cat nu vrei sa te lasi. In situatia inversa nu va aparea sentimentul de abtinere si nu vor aparea frustrarile. Totusi cu siguranta ca va trebui sa treci prin toate manifestarile fizice ale sevrajului, gen: transpiratii bruste, stari rapide si alternante de frig si caldura, uneori panica sau irascibilitate etc. Dar toate astea tin cateva zile, nu mai mult, si nu reprezinta decat modul organismului de a se curata de drog.

In incheiere, mi-amintesc proverbul ala care spune ca poti face orice daca ai rabdare si tutun . Eh! in cazul asta e doar de rabdare.

Se spune vei pretui mai mult viata atunci cand esti la un pas de moarte. Este adevarat!

Dezastrul din sistemul medical romanesc scoate insa la suprafata cealalta latura umana, una urata si aproape animalica. Lupta pentru supravietuire impulsionata de instincte ancestrale, avand insa o cauza materiala. Lipsa banilor se traduce prin lipsa de personal, de medicamente, de paturi in spitale si tot restul. Care sa fie oare cauza subfinantarii?

Am “vizitat” recent un Spital Judetean, sectia de Neurologie (aka Valea Plangerii). Locul in care odata intrat fie ai sansa sa mori fara dureri, fie ai ghinionul sa te recuperezi si sa traiesti in stadiul de leguma o bucata buna de timp. Aici ajung accidentele vasculare cerebrale de exemplu.

In paturi stau cate doi bolnavi, unii in stare critica, unii singuri, altii cu rude si sanse la o viata de cosmar. Nu mai au puterea sa spuna nimic, doar respira greu si sforaie din gat caci “omusorul” le este paralizat.

Prima intrebare pe care ti-o pune doctorul este daca ai bani pentru medicamente. In spital nu exista spirt de exemplu. Singura “masina” functionala de aspirat secretiile din gatul bolnavilor se gaseste la vreo 300 de kilometri distanta. Fara ea unii mor inecati, caci asistente nu mai exista – decat una pe tura la cateva sute de pacienti. Infirmierele au fost si ele concediate de mult.

Stam bine insa la personalul tesa, mult mai numeros decat cel medical. Unele voci imi soptesc, desi nu-mi vine sa cred, ca ar fi peste 5 angajati “non-medicali” pentru fiecare medic.

Oamenii mor. Pur si simplu, se intampla. Totul incepe cu o coma profunda care se termina prin exitus. Unii au lumanare, altii nu. Unii au rude si prieteni, altii nu. Lucrurile se petrec atat de simplu si natural. Multi au zambetul pe buze, probabil multumiti ca au reusit sa fenteze sistemul, figura altora nu mai exprima nimic de mult.

Dar viata e o tragedie pentru cei care simt si o comedie pentru cei care gandesc. Afara zvonul eliberarii unui pat (vorba vine caci in patul mortului mai era unul… aproape viu), se intinde repede. Oamenii se cearta cine sa urmeze in salon, cel care a stat langa mort spune ca nu mai vrea inca unul. Abia articuleaza doua cuvinte, dar instinctul de autoaparare il domina: “Sa mai ia si altii un pacient cu ei in pat, ca eu nu mai pot”.

Si are dreptate, nu mai poate. Dar nu-si aduce aminte cat a avut de asteptat afara, si ca la un moment dat cineva a avut bunavointa sa-l accepte in acel pat. Numai ca, probabil, acel cineva e acum mort.

Exista totusi si vesti “bune”. Prefectul a avut amabilitatea sa-si aprobe (da! lui insusi) desciderea a 3 farmacii langa spital. Doua dintre ele chiar in curte. De acolo se pot cumpara cele mai bune medicamente la cele mai mari preturi. Nimeni nu pleaca nemultumit… macar nimeni din cei cu bani. De altfel, ar fi o veste proasta pentru businessul farmaciilor daca spitatele ar incepe sa functioneze si sa aiba medicamente. Dar pentru asta s-a inventat Institutia Prefectului! Pentru protejarea intreprinzatorilor.

E o mizerie teribila, o limita a degradarii umane peste care nu se poate trece. Valea Plangerii scoate la suprafata mizeria din noi, intr-un fel in care numai moartea poate s-o faca. E un loc in care convietuiesc disperarea si speranta, credinta si pacatul, curajul si lasitatea… cu prostia si lacomia.

In afara saloanelor rudele plang ascultandu-l pe medic. Inauntru stapaneste o atmosfera de veselie cinica, sarcastica, caci bolnavii nu trebuie sa afle ce li se intampla si mor zambind. Dar poate e mai bine asa!

Poate ca vine la pachet cu iarna prelungita sau pur si simplu cu primavara care sta sa vina, dar e o chestie pe care a trebuit sa implinesc 30 de ani ca s-o experimentez. Nu stiu exact ce forma a ei m-a prins in ultima vreme dar simptomele sunt clare si destul de convingatoare. Avem asa:

- Nu mai “intra” berea
- La 12 noaptea mi se face somn
- La inot nu bag prea multe ture
- … si in general sufar de o letargie blogoasa…

Destul de naspa, ce sa zic, dar sa nu disperam pentru ca exista tratamente (naturiste):

- Ginseng
- Polen
- Magneziu

Astea cica te-ar scapa de astenie, dar sunt sigur ca exista si alte lucruri, mult mai naturiste decat Ginsengul, care sa te scoata din astenie inca si mai rapid ori mai natural.

Legalizam sau incriminam drogurile usoare in Romania?

Avem doua variate:
1. Varianta neincrederii: care se traduce incriminare. Cine vinde sau consuma etnobotanice intra la puscarie. Asta inseamna ca majoritatea populatiei stie mai bine decat minoritatea care consuma ce este bun si ce este rau pentru fiecare dintre cei care folosesc astfel de droguri. Adica, daca as fi narcoman, incriminarea viciului meu ar insemna ca societatea imi spune mie ce e bine pentru mine. Si ca aceasta cunoaste niste adevaruri absolute despre persoana mea, mai bine decat mine insumi.

Cum asa?

Pe de alta parte varianta neincrederii inseamna ingradirea unor libertati si este o coercitiva, de motivare negativa. In general cred ca astfel de variante sunt mai putin eficiente decat cele de motivare pozitiva. Dar pentru asta avem nevoie de:

2. Varianta increderii: care se traduce prin legalizare, informare, control si tratament pentru cei care sufera de astfel de “boli”. Adica, campanii de informare, acces legalizat / controlat la resurse, preventie, tratament si incurajarea celor care practica astfel de vicii sa se lase, prin diferite metode materiale (daca te lasi iti dau un bonus….). Aceasta este o varianta de motivare pozitiva care, in practica, se dovedeste de cele mai multe ori mai eficienta decat motivarea negativa.

Cum o fi mai bine?