PixMe WeBLog

Arhiva Categoriei ‘Sanatate si SOS’

Sa analizam putin cazul Maternitatii Gilesti unde sistemul sanitar romanesc a urat “Bun Venit!” pe lume unor copii cu… un incediu. Spunandu-le in acelasi timp si adio.

Ei bine, imbecilii de pe la televiziuni au si inceput sa dea vina pe asistenta care, vai!, “sarbatorea o sarbatoare” in compania colegelor, pe cand copiii se prajeau la 200 de grade… Celsius.

Intrebarile fundamentale pe care ar trebui sa ni le punem in asemnea situatii sunt cu totul altele daca plecam de la premisa ca asemenea accidente n-ar trebui sa se repete. Altfel vom gasi tapi ispasitori, in general fiinte slabe si fara aparare, care sa primeasca glontul fara sa poata face ceva.

In primul rand ar trebui intrebat managerul spitalului de ce nu existau detectoare de fum in incaperea respectiva. Sunt foarte ieftine! Tot el ar trebui intrebat daca avea vreo garantie de la firma producatoare a aparaturii in ce priveste buna functionare a acesteia. La fel si cu instalatiile electrice, gaz etc. Iar in cazul in care avea aceste garantii ar trebui intrebate firmele respective de ce au luat foc, iar daca nu avea garantii responsabilitatea este a lui.

Tot managementul spitalului ar trebui intrebat daca incubatoarele aveau distanta regulamentara intre ele (am inteles din declaratiile procurorului ca nu era cazul).

Ministerul si Primaria ar trebui intrebate de ce nu existau 2 asistente pe postul respectiv astfel incat sa se asigure ca, in cazul in care una merge la wc si se produce o explozie, sau uneia i se face rau, sau altceva, tot va exista un cadru medical in incapere. Tot Primaria ar trebui intrebata de ce nu exista aparatura moderna… sau mai bine cand a fost modernizat spitalul ultima data.

Ministrul ar trebui intrebat de ce personalul medical nu are un grad de instruire mai ridicat. Stie personalul medical sa reactioneze la incedii? Li s-a tinut vreun curs? De ce sistemul medical nu este atractiv pentru persoanele competente, dedicate, devotate muncii lor si motivate in a o face? Ma simt nevoit sa reiterez proverbul american care spune ca atunci cand platesti cu nuci vei angaja numai maimute. Si nu mi-o spuneti p-aia cu spaga pentru ca stiu prea bine ce spaga ia o asistenta. Din 30 de milioane cat m-a costat operatia de deviatie de sept maxim 500 de mii au mers la asistente.

De ce o garda de medic tine uneori peste 30 de ore? Mai poate da randament un medic dupa ce a vazut 400 de pacienti fara sa doarma o zi jumate? De ce nu erau gradieni pe coridor? De ce in spitalele romanesti exista mai mult personal tesa decat personal medical? De ce are presa voie sa vorbeasca despre un caz pe rol?

Media are o reactie de-a dreptul criminala in ce priveste speta Maternitatii Giulesti. Una emotionala prin care da verdictul: Vinovat! unei asistente care, e drept, a gresit. Dar cati dintre voi ati fost concentrati pe munca 100% din timp? Cati dintre voi si-au respectat obligatiile de serviciu in totalitate, fara scapari si fara greseli? A gasi un tap ispasitor in povestea asta nu poate fi atat de prostesc drept pentru care, in fata evidentei, trebuie sa cred mai degraba ca e vorba de marsavie.

Si cand ma uitam la Chiriac pe Realitatea, nimeni altul decat deontologul care santaja seful de la ANAF cu niste inregistrari pe care le facuse el si Rosca – Stanescu, cerandu-i cine stie ce avantaje materiale, si care povestea pe caseta cum da el la buci unor pipite (ma rog, el folosea cuvinte si mai vulgare), numind-o pe asistenta criminala si nenorocita doar pentru a ridica audienta “showului” ce urama sa inceapa…

Dragi prieteni trebuie sa vedem putin mai departe decat atat. Trebuie sa trecem peste reactia compulsiva, normala in situatia data, a parintelui a carui minte refuza sa inteleaga atrocitatea sistemului si cauta vinovati bine definiti. Pentru ca vinovatii adevarati sunt marii pesti, nu asistentele, nu medicii si in general nu soldatii. Soldatii nu poarta vina pentru esecul sistemului, oricat de cinic ar parea, daca vrem ca asemenea drame sa nu se mai repete va trebui sa schimbam sistemul si nu sa gasim tapi ispasitori.

Viata e un loc dominat de durere si suferinta, dar nu si de tristete. Sau cel putin nu ar trebui sa fie!

In ultima vreme am capatat obiceiul de a dona prin SMS cate 2 Euro pentru cauze mai mult sau mai putin nobile. N-o fac foarte des dar stiu ca banii astia vor fi cheltuiti mai bine decat as putea face-o eu. In plus, poate si pentru ca o fac cu toata inima, am observat ca lucrurile s-au imbunatatit de fiecare data in cauzele pentru care am donat. Vreau sa cred ca nu donez doar banii ci si o farama de noroc! Si de credinta.

Numarul de luna asta este 858! – Cu un SMS dat acum la 858 donezi 2 Euro pentru infiintarea unui departament de cardiochirurgie la Spitalul de copii Marie Curie din Bucuresti.

Sanatate!

Pe zi ce trece mi se pare ca lumea asta e dominata in proportie covarsitoare de personalitati duplicitare, de interese personale, de egoism de oameni avari sau independenti carora nu le pasa decat de “binele” lor. Chiar daca asta inseamna sa calce pe cadavrele semenilor lor sau sa-si dea nevestele pentru functii cum se exprima Vanghelie in binecunoscutul limbaj de Rahova.

Este tipul de oameni mici care, au doua personalitati. Una interioara, fara constiinta, a carei singura regula irefutabila si inexorabila este “binele personal” – asa cum il intelege fiecare dintre ei; si una exterioara, angelica, o imagine intr-o oglinda deformata, o imagine menita sa-i pacaleasca pe cei din jur, sa-i induca in eroare, dupa care sa-i pacaleasca cu unicul scop de a capata foloase morale sau materiale de pe urma acestora. Si totul cu menirea suprema a “binelui” personal.

Tipul asta de oameni este poate cel mai pervers pentru ca trebuie sa gaseasca totdeauna o cale de fi puternici si in acelasi timp sa dea impresia ca sunt empatici cu nevoile celorlalti, sa fie creativi pentru a se face “doriti” si in acelasi timp inteligenti pentru a lua decizii insidioase, sa fie entuziasti, implicati si dedicati activitatii lor dar nu pentru a lucra la un proiect comun cu foloase universale ci pentru a-i folosi pe ceilalti. Sunt oamenii care pretind ca fac sacrificii imense, care la nevoie se si victimizeaza si in general sunt capabili de orice fapta posibila – la care un om normal nici macar nu se poate gandi.

Am descifrat cateva mesaje ale politicienilor. Spre exemplificare:

- Elena Udrea: PDL n-a facut sali de sport in ultimii ani pentru ca n-a fost la putere. Acum fac mai multe proiecte primarii PDL decat restul pentru ca prin localitatile de alte culori politice s-au facut.
Decriptare: PSD+PNL a furat 7 ani de la inceperea proiectului acum a venit si randul nostru. Observati cat de insidios este pus in cuvinte faptul in sine. Trebuie sa fii inteligent ca sa te gandesti la asta.

- Traian Basescu la intrebarea lui Tolontan referitoare la patinoarele facute de PDL-isti la pret triplu: Daca exista vreo suspiciune adresati-va justitiei.
Decriptare: Ma pish pe opinia ta despre coruptie, fraiere! Pentru mine coruptia nu-i nici pe departe o prioritate. Iarasi o abordare duplicitara si insidioasa.

- Victor Ponta: In 2004 PSD a platit pentru hotiile pe care le-a facut prin trecerea in opozitie. Asta este deja sfidarea bunului simt desi poate pentru unii chiar pare de bun simt. Cine ne da noua inapoi banii pe care i-au furat ei?

- Crin Antonescu: …….. pun puncte puncte pentru ca asta n-a venit cu nici o solutie pana acum. De fapt puteti inlocui punctele cu orice afirmatie a lui – toate sunt la fel de insidioase.

In concluzie: va urez sa traiti bine, sa votati independenti si sa fiti sanatosi. Pentru ca in viata de zi cu zi – nu te poti feri de duplicitatea oamenilor cu care interactionezi intr-un fel sau altul.

Asa mi-au zis doctorii azi dupa ce le-am dat vreo 6 milioane pe investigatii complete.

A venit vara si ochii mei incep iar sa “straluceasca” la lumina. Ma supara tare soarele, mai ales cand sunt obosit, asa ca am decis sa mai dau o tura pe la oftalmologi. Nu-i mai vizitasem de un an si ceva.

Asa ca am comandat o tomografie retiniana si o consultatie a tensiunii ochilor unde lucrurile n-au iesit tocmai bine. Tensiunea era mare (27 cand maximul este 21) iar pe retina aveam niste modificari care i-au facut pe doctori sa-mi puna diagnosticul: “Suspect Glaucom”. Din cate am inteles daca ai glaucom inevitabil vei avea tensiune la ochi iar daca ai tensiune sunt sanse mari sa fie glaucom.

Acum, glaucomul e o chestie destul de nasoala finalitatea lui fiind orbirea totala iar tratamente pentru cauze nu exista. Sunt doar tratamente pentru efecte, care trebuie luate in mod sitematic si, in plus, bolnavii de glaucom trebuie sa aiba o viata “vizuala” relaxata. La femei e mai greu cu copiii, calculator in limite minime posibile, fara prea mult efort sau stress pentru ochi (lucrat in medii cu substante ciudate sau abur) etc. In cazul respectarii regimului de viata, ca si la diabet care nu te omoara neaparat, poti tine in frau glaucomul zeci de ani (daca nu esti programator).

Iar eu eram suspect de glaucom pana astazi. Am am continuat cu toate investigatiile posibile pe care puteam sa le fac, pe langa banalul fund de ochi care la mine este putin modificat fata de normal. Pentru ca voiam sa stiu de-o treaba… este sau nu este.

Am observat ca oftalmologii se comporta oarecum ciudat… in sensul in care daca nu le ceri expres niste investigatii amanuntite nici nu-ti spun ca poate ar fi mai bine daca le-ai face. Dar eu am fost ferm si am cerut sa-mi faca tot ce e posibil, chiar daca poate au impresia ca nu e nevoie. Si am facut in plus o pahimetrie corneeana si o tomografie a nervului optic.

In cazul nervului optic pot spune ca sunt la 100% bine, Doctorul Carstocea mi-a spus ca nu prea se poate mai bine de atat si mi-a pronuntat cuvintele din titlu. Pe de alta parte corneele sunt putin ingrosate pe alocuri fata de normal, nu stiu din ce cauze (poate din cauza lichidului periorbital pe care il acumulasem inainte de operatia de deviatie de sept) dar din cate inteleg ar putea fi un element care sa provoace tensiunea pe care mi-au gasit-o. Desi in mod suspect, la cele 3 masuratori pe care le-au facut pe seara mi-au gasit 21, 22 si apoi 18 (deci tensiune normala).

Ca si observatii: metodele de testare sunt mult mai putin invazive, adica nu-ti mai pun picaturi de nu mai vezi toata ziua, costurile sunt mai mari… pe toate astea am dat vreo 600 lei. Desi la pahimetria corneeana iti baga un ac in ochi, cu anestezie . Mai naspa e ca trebe’ sa tii ochii deschisi cand ai alea p-acolo…

Probabil o sa continui investigatiile si pe viitor pentru ca tot nu-mi place cum imi “fierb” ochii la soare. Partea buna e ca am eliminat toate chestiile naspa precum glaucomul sau dezlipirea de retina, dar vreau sa elimin si eventualele cauze ORL care-mi dau dureri de cap sau cauzele neurologice (care nu sunt tot una cu cele psihiatrice).

Cei interesati ma pot intreba p-aici, stiu sa dau multe detalii in legatura cu doctorii din Bucuresti. Si inca ceva, azi mi-am dat seama ca daca as fi doctor as fi oftalmolog

Lucrurile sunt simple, daca esti bolnav si mergi la spital pentru diferite investigatii va trebui sa platesti. Cred ca vor aparea urmatoarele efecte:

1. Multa lume va merge mai rar la spital si in special atunci cand… doare. Asta inseamna ca multe boli vor fi descoperite in stadii mai avansate decat pana in prezent.
2. Spaga la medici va fi mai mica sau spre deloc, si avand in vedere ca salariile acestora sunt de-a dreptul penibile (in cele mai multe cazuri sub nivelul unei chirii in Bucuresti):
3. …inca si mai multi medici (buni) isi vor cauta un loc de munca in strainatate
4. Coplata este inca un impozit pus pe spatele celor care muncesc si produc avand in vedere ca somerii, pensionarii si alte categorii “defavorizate” vor fi scutite de la plata acestei taxe.

Din punctul meu de vedere coplata serviciilor medicale este o alta metoda de carpire a unui sac orium ciuruit, o metoda simpla si stupida de a face bani pe termen scurt dar care pe termen lung probabil se va dovedi o piatra de moara legata de gatul romanului. Adevarata solutie este reforma sistemului… dar e un lucru greu iar noi suntem prea lenesi pentru asta si prea putin interesati de implementarea unor solutii de durata, mai ales cand aveam la indemana posibilitatea unor carpeli rapide si simple… (sau simpliste?).