PixMe WeBLog

Arhiva Categoriei ‘Fun si HaiHui’

Sherlock Holmes: A Game of Shadows este un film plictisitor, cu actiune alambicata pe care daca nu esti foarte atent o pierzi la un moment dat. Se vrea funny dar e funny in prea putine locuri.

Pe IMDB are o nota imensa, de-a dreptul psihedelica pentru cat e de prost… un film din care nu ramai cu nimic, ba te mai si plictiseste pe deasupra cu viziunile mareului autor.

Neconvingator, slab, prea putin haios, fara substanta ori intriga, Sherlock Holmes 2 merita vazut doar daca nu ai altceva de ales. Daca ai de pierdut vreo 2 ore din viata ta si nu stii cum. Altfel nici nu face banii…

The Elephant man intra cu lejeritate in galeria filmelor mari, fundamentale nu numai pentru cinematografie ci si pentru intregul fenomen numit arta.

Realizarea mi se pare de-a dreptul fabuloasa, pe stilul filmelor foarte vechi, alb-negru, firul epic tratat marginal, accentul cazand mai mult pe scene statice, uneori cu incarcatura dramatica si emotionala deosebita. Situatiile in care se gaseste personajul principal dar si experientele sale pot fi regasite in viata fiecarui om, de aceea cred ca multi privitori se vor identifica intr-un fel sau altul cu acesta, ori cu experientele prin care trece.

Lectia pe care ne-o serveste in mod aproape violent psihic, dar pasiv, este una despre acceptare, condescendenta, dragoste, intelegere, empatie, animalitate si umanitate, inocenta, pamantean si divin, umilinta si curaj. Te intrebi, de multe ori cine e Omul in filmul asta, care dintre personaje are un comportament Uman si care nu. Asta este de fapt adevarata lectie.

Convingator pe o actiune liniara aproape, lucru foarte greu de realizat, plin de semnificatii si scene din care se pot invata multe, c-o realizare deosebita si actori mari, The Elephant Man nu este doar un film pe care-l recomand cu toata increderea, ci unul care cu siguranta poate intra in orice constiinta umana. Este unul dintre filmele mari!

E un film funny. E foarte vechi, pe IMDB zice ’76 dar pe torrente il gasiti cu ani diferiti… gen ’68 ori ’69. Desi in folclor a ramas ca fiind unul dintre filmele fundamentale… eu il consider doar funny.

Sa ma explic: intriga e foarte interesanta, dar trebuie inteleasa. Desfasurarea actiunii e cumva neasteptata si asta il face un film bun, poate chiar excelent. Avem replici care au ramas in mintea iubitorilor de filme, gen: ” you talking to me? Well, do you? Punk?”…

Il avem pe De Niro haios de tanar si punker, o avem pe Jodie Foster practic la pubertate si o super-bucatica in persoana lui Cybill Shepherd, tanara si subtirica. Scenariul e interesat iar realizarea buna, specifica anilor aceia.

Cu toate astea indraznesc sa spun ca povestea ar fi meritat un final nefericit! De altfel happy endingul il transforma intr-un film amuzant mai degraba… inocent sau copilaros, numiti-l cum vreti.

Taxi Driver este un film bun, interesant, care iti pune niste intrebari, convingator si sugestiv caruia ii lipseste totusi… maturitatea. Din acest motiv, desi il recomand cu incredere, eu nu-l pun in galeria filmelor mari.

Poate c-a fost un film revolutionar la vremea lui… altfel nu-mi explic de ce e atat de bine cotat. Poate ca intre timp a fost copiat de atatea ori, incat impactul concepteleor pe care le-a introdus s-a minimizat cu timpul.

The Shawshank Redemption este cel mai bine cotat film din istoria IMDB. Nu are cine stie ce conflict, nu te pune pe ganduri si nu vei sti ce sa povestesti cand vei fi intrebat despre el. Nu cred ca e un film pe care sa-l citezi cand vei avea o conversatie aleatoare cu vreun prieten. Gen… “stii? faza asta e exact ca-n The Shawshank Redemption”…

Dupa parerea mea nu e un film mare, nici macar excelent. E un film bun si atat. Actorii joaca bine, cadrele si peisajele sunt in regula. Posibil sa fi introdus pentru prima data discursul de puscarie in arta cinematografica si de aceea sa fie atat de bine cotat. Pana la urma e vorba cumva de mantuire… morala ori spirituala, dar intr-un context fara conflict emotional ori intriga “chinuitoare”.

In concluzie, desi pe alocuri plictisitor de-a dreptul, il recomand. Spuneam ca e un film bun, chiar convingator in mare parte, pe stil vechi in ce priveste manifestarea artistica. Asteptari ca de la cel mai bun film din istoria cinematografiei, asa cum il recomanda IMDB… sa nu aveti. Altfel veti gasi doar o mare dezamagire.

E un film funny. Actiunea decurge ingenios creandu-ti acelasi handicap pe care-l are personajul principal. E un film antrenant, care te pune serios la “munca” pe toata durata desfasurarii lui, si care-ti ridica multe semne de intrebare.

Desi ideea e una simpla si de altfel foarte buna, desi evoca multe lucruri pe care le-ai putea invata, calitati ale filmelor mari, care iti raman in cap, Memento are totusi o lacuna, si anume intriga (conflictul).

Poate ca suntem ceea ce ne amintim ca suntem, si poate ca Memento are darul de a pune in evidenta fix acest lucru, intr-un mod genial as zice, totusi conflictul filmului este unul de slaba factura… Fara a va dezvalui prea multe, lasandu-va placerea sa-l vizionati, afirm ca se putea gasi o intriga mai interesanta decat manipularea personajului principal de politisti corupti ori gangsteri…

Memento e un film excelent, convingator si elocvent, care merita vazut. Desi nu-i lipseste genialitatea, desi are toate premisele pentru a fi un film mare, nu este pana la urma unul.