PixMe WeBLog

Arhiva Categoriei ‘Educatia’

… doamnelor si domnilor, cel mai lung cuvant din limba romana, este:

Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza

Trec pe langa o baba c-o fetita de mana, azi in drum spre serviciu. O smucea de mana si urla la ea… cica:

- Tampito! Lasa palaria pe cap!

Fetita plange si se vaita ca: “e uda”… dar baba o smuceste in continuare indesandu-i palaria pe cap si urland:

- Esti tampita! Las’ sa fie uda ca se usuca de la soare!

Fetita se supune, nu are mai mult de 5-6 ani iar baba e una imbracata bine, destul de impopotonata. Imi pare una cu stare de la care chiar m-as fi asteptat la mai multa educatie ori cultura.

Trec mai departe cu o stare de tristete… din pacate asta e societatea care ne formeaza, asta ne invata parintii si bunicii de la cele mai fragede varste. Sa urlam, sa lovim, sa ne vorbim urat, sa nu acceptam, sa impunem lucruri absurde cu forta… etc!

Apoi ne mai miram ca la 30 de ani suntem persoane anti-sociale, suntem necivilizati, avem stari de anxietate si depresii. Din pacate traumele din copilarie se aduna…

Nichita Stanescu – Acelaşi gând

Fereşte-te să ai dreptate
Când eşti îndrăgostit!
Mai bine să ai umbră,
mai bine să ai rază,
mai bine să ai lacrimă,
mai bine să ai orice altceva!
Un om îndrăgostit când are dreptate
E un om singur,
Numai tristeţea are dreptate.
Tu, mai bine să ai bolovani,
mai bine să ai vulturi,
mai bine să ai albul zăpezii!

Desi am locuit gard in gard cu Opera Romana vreo 3 ani, n-am catadicsit niciodata sa-mi misc fundul in cladire… la vreun spectacol. Si am gresit.

Zilele trecute am vizionat Opereta Rebecca, la Teatrul National, un spectacol a carui premiera a avut loc la inceputul lunii mai. Poate sunt inca sub influenta primei impresii, una exuberanta, si din cauza asta ma voi afirma intr-un mod prea pozitiv.

Nu stiu ce inseamna in general opereta, probabil ca-i la fel cu teatrul. Piese bune si piese mai putin reusite, actori mari si actori de rand. “Rebecca” – asa cum e jucata la Teatrul National, este insa o chestie fabuloasa. Muzica iti ramane in cap mult timp dupa finalul piesei si-ti vei pune multe intrebari legate de modul in care “decoristul” reuseste sa-ti fure privirea si s-o pacaleasca intr-un mod foarte placut.

Documentandu-ma pe youtube am descoperit ca interpretarea romaneasca este mai buna decat multe interpretari straine. Una care m-a impresionat intr-un mod placut, dar foarte diferit, este cea japoneza.

Desi nu as spune ca unii actori sunt mai buni decat altii, pentru ca fac echipa buna, in mod deosebit m-a impresionat Georgiana Mototolea in rolul negativ (Doamna Danvers). Un rol greu, la fel ca si Alexandra Crăescu (Eu) ori Florin Budnaru (Maxim de Winter) in rolurile principale.

Va recomand cu maxima incredere. Pe mine m-a convins in totalitate!

Iubeste-ma cand nu merit caci atunci am cu adevarat nevoie.

Ochii care nu plang, nu vad.

Bucuria impartasita cu altii se dubleaza pe cand tristetea se injumatateste.

Stii ca te-ai indragostit atunci cand nu poti sa dormi, caci in sfarsit realitatea e mai frumoasa decat visul.

Cel care nu poate sa taca, nu poate sa vorbeasca.

Dupa-amiaza stie ceea ce dimineata nu si-a imaginat niciodata.

Sfaturile trebuie privite din spate.

Cand ploua cu supa saracul nu are lingura.

Grijile maresc umbra lucurilor mici.

Si toate lucrurile bune sunt ale tale…