PixMe WeBLog

Arhiva Categoriei ‘Educatia’

In Romania cultura dialogului civilizat lipseste cu desavarsire. Cauzele fiind probabil unele istorice, comunistii promovand ideea executiei fara intrebari, romanii ajung in dese randuri sa nu asculte opiniile divergente si sa treaca direct la atacuri la persoana. Dar aceasta este doar prima regula a dialogului civilizat:

1. Ataca idei, nu ataca persoane!

Oamenii cu puncte de vedere slabe argumentativ recurg la atacuri la persoana in lipsa posibilitati de a-si motiva pozitia. Este un semn de multa necivilizatie, orizonturi reduse si nu aduce un progres, nu imbunatateste ideea care ar putea reiesi in urma dialogului.

Este asadar permis sa te afirmi in felul urmator:
- Argumentul tau este gresit pentru ca … urmand argumentatia ta
… dar nu este permisa urmatoarea afirmatie:
- Esti un prost, toata viata ta ai facut numai greseli si acum ne dai lectii… ori alte exprimari asemanatoare, violente verbal, cu referire directa la persoana si nu la ideea exprimata de aceasta.

2. Dialogul nu este o suma de monologuri!

Atunci cand doua persoane decid sa poarte un dialog trebuie sa plece de la premisa ca este posibil sa nu aiba dreptate, sa nu cunoasca toate elementele, sa aiba interpretari gresite ori sa nu detina complet adevarul. Asadar este nevoie sa-si asculte interlocutorul, sa combata acolo unde are argumente ca acesta ar gresi, sa aduca in discutie elemente noi, pe care le cunoaste in amanunt, sa nu aduca detalii care nu au legatura cu ideea etc. Nu intrerupe, asculta ideea interlocutorului pana la capat dupa care spune-ti punctul de vedere.

Scopul dialogului este acela de a produce idei noi in urma dezbaterii a cel putin doua puncte de vedere diferite asupra aceleiasi probleme. Asadar transformarea lui intr-o suma de doua monologuri este contraproductiva.

3. Nu eticheta persoane, nu aduce in discutie clisee ori preconceptii!

Aceasta regula rezulta din primele doua. Intr-un dialog civilizat singurul lucru care conteaza este ideea care ar putea sa reiasa in urma acestuia. Trecutul unei persoane, scoala de gandire din care face parte, crezul public general ori alte prejudecati, nu restrictioneaza in nici un fel dreptul interlocutorului la un punct de vedere. Gresita sau nu, bazata pe experiente irelevante sau nu, opinia interlocutorului reprezinta oricum un punct de vedere posibil asupra problemei dezbatute. Si pentru a produce o viziune noua, mai corecta ori mai completa, diferita de a ta, ai nevoie de un punct de vedere diferit, oricare ar fi acesta.

Etichetarea persoanelor, folosirea cliseelor, a sabloanelor, a preconceptiilor (sociale), inflexibilitatea, incapacitatea de a te adapta la conditiile diferitelor puncte de vedere, incapacitatea de a argumenta, incapacitatea de a accepta, de a abstractiza ori concretiza, sunt semne de slabiciune a logicii interlocutorilor.

4. Respecta, fii civilizat!

Intr-un dialog normal, purtat pe baza de idei si argumente, participantii trebuie sa aiba un limbaj respectuos, fara sa incalce regulile generale ale civilizatiei, in sensul larg dat de societate. Respectarea primelor reguli nu este de ajuns daca argumentatia ti-o faci folosind limbaj vulgar, agresiv ori lipsit de respect. O astfel de abordare risca sa abata atentia participantilor la dialog de la problema dezbatuta.

In cele mai grave cazuri de incalcare grosolana a regulilor dialogului, din necunostinta ori ignoranta, se ajunge la amenintari ori la violenta verbala, psihica ori fizica. Asemenea comportamente sunt evident reprobabile, si nu au de-a face cu civilizatia, cultura in general si cultura dialogului in special ori cu intelectualitatea.

5. Nu-ti pune propria persoana in discutie

Asa cum atacurile la persoana cu care dialoghezi sunt gresite, aducerea propriei persoane in discutie este neplacuta. Poti argumenta prin experiente concrete pe care le-ai avut si care au o legatura stransa cu subiectul, dar aceasta este de evitat atata timp cat exista si alte cai prin care iti poti contura clar pozitia. In general aducerea in discutie a propriei persoane nu ajuta la obtinerea unei idei articulate, corecte si complete.

In Romania, din pacate, cultura dialogului civilizat lipseste asa cum reiese judecand cel putin pe baza a ceea ce gasim in media. Nu sunt rare emisiunile tv in care invitatii, persoane publice, se ataca la persoana, se catalogheaza, isi vorbesc nerespectuos ori aduc in discutie elemente marginale. In viitorul cat mai apropiat insa, va trebui sa invatam civilizatia, cultura dialogului, in general moralitatea si respectul, inclusiv in discursul public. Asta daca vrem sa accedem in clubul natiunilor cu un grad inalt de civilizatie…

Pentru mine dezvoltarea personala este o modalitate prin care sa te pui in acord cu tine insuti. Nu stiu daca Buddha in calea spre eliminarea suferintei a pus-o in chiar felul asta, stiu ca era foarte practic insa. Si cu siguranta dezvoltarea personala nu inseamna magie neagra, energii metafizice, para-normale ori transcedentale.

In psihologie exista multe tehnici care ar parea ridicole oamenilor de rand ca noi. Tehnici prin care poti ajunge la un anumit nivel de transa ori constiinta. Desi inteleg hipnoza de exemplu, eu unul nu-i vad scopul. Pana la urma nu la nivel subconstient sau inconstient vrem sa ne rezolvam problemele, ci mai degraba la un nivel constient. Sunt sigur ca exista o explicatie si pentru asta, la fel cum sunt sigur si de faptul ca exista o explicatie pentru orice, atata timp cat vrei sa crezi.

Pentru mine dezvoltare personala nu inseamna sa-mi raspund la intrebari de genul: cum imi pot mari productivitatea folosind tehnici amuzante? Cum ma poate ajuta autosugestia sa-mi ating obiectivele? La ce ma ajuta managementul timpului? Este munca intensa una din cheile succesului si asa mai departe. Ba mai sunt unii care o dau pe transa si meditatie… dar nu se opresc aici. Ajung la aura si campul energetic, datul in bobi si cititul in stele, lucruri cu care nu ma simt deloc in acord.

Cum sa devin mai putin impulsiv? Asta e una dintre multe intrebari valide in ce priveste dezvoltarea personala. Poate nici nu va vine sa credeti dar exista exercitii practive, une funny, pe care le poti face pentru a te pune in acord cu ceea ce crezi ca e bine.

Cum fac sa-mi imbunatatesc atentia, sa gandesc inainte sa raspund, sa ma detasez de lucruri, sa le iau ca atare atunci cand trebuie, sa ma bazez mai mult pe intuitie, sa-mi dezvolt intuitia, sa nu mai incerc sa controlez lururile tot timpul, sa ajung la o stare de curiozitate, sa ma implic atunci cand trebuie, sa preiau initiativa sau s-o las altora, sa accept infrangeri sa stiu sa castig, sa inteleg oameni, sa privesc diferite probleme din mai multe perspective, sa accept opinii diferite, sa nu intru in conflicte ori in contradictii inutile, sa fiu mai curajos, sa nu ma sperie lucruri care nu sunt de speriat, sa ma sperie lucruri care sunt de speriat si asa mai departe. Astea sunt intrebari valide din punctul meu de vedere.

Multi dintre noi traim cu traume care ne produc o structura de gandire gresita. Sau mai degraba o perspectiva gresita asupra unor aspecte ale vietii. Astfel de structuri produc evenimente care ni se repeta ciclic si care ne aduc suferinte. De altfel tind sa cred ca nu suntem nimic mai mult decat o multime de traume, unele nerezolvate, care ne definesc in mod unic pe fiecare in parte. Pe unele le rezolvam, devenind persoane mai comune, poate mai bune, pe altele nu. In oricare dintre cele doua cazuri traumele produc schimbari in vietile noastre, redefinindu-ne si transformandu-ne in noi persoane unice.

Dezvoltarea personala inseamna pentru mine o modalitate de a te pune in acord cu tine insuti in prima faza, dupa care, in a doua faza, de a te pune in acord cu societatea in care traiesti. Sunt multe persoane echilibrate, fara dezacorduri ori stari anxioase, care sunt percepute in diferite moduri negaive de cercurile in care se rotesc. Desi fata de sine insele nu au reprosuri, au probleme de tip social. Aceasta este o problema pe care ti-o poti rezolva prin dezvoltare personala, in pasul doi.

La ce e buna dezvoltarea personala?… Pai… lucrurile se intampla oricum… Felul in care le percepem depinde numai de noi.

Academician Grigore Constantin Moisil:

Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil.

O anecdotă în care nici ascultătorii, nici povestitorii, nu înţeleg ce se întâmplă, se numeşte roman psihologic.

Mariajul e singura scăpare pentru un bărbat fără succese şi pentru o femeie cu prea multe.

- Domnule profesor, credeţi în vise?
- Sigur, dragă! Să vezi: acu’ câtăva vreme am visat că devenisem
academician, că eram în aulă şi prezidam o şedinţă.
Şi când m-am trezit, într-adevăr eram academician, eram în aulă şi
prezidam o şedinţă.

Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.

La şedinţa de Consiliu profesoral în vederea titularizării, prof. Ştefan Procopiu a votat contra numirii lui Moisil, “candidatul fiind prea tânăr” pentru a ocupa postul de profesor.
- E un defect de care mă corectez în fiecare zi, a replicat Moisil.

Un prieten îi spune într-o zi:
- Matematica asta pe care o predici tu, m-am săturat de ea până-n gât.
Moisil:
- Dar matematica se face de la gât în sus!

O reporteră spune la un moment dat, în cursul unui interviu:
- Ştiţi că adevărul supără!
Moisil:
- Pe mine o teoremă de matematică nu m-a supărat niciodată.

Cugetări:
O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut, către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate subînţelesurile.

Cineva l-a întrebat: “Credeţi că e potrivit ca un profesor să facă glume la cursuri?”. Profesorul Moisil a răspuns: “Ştiinţa nu e tristă, decât pentru unii.”

Ştiinţa se răzbună ca o femeie: nu când o ataci, ci când o neglijezi.

Libertate totală, ai impresia că e un joc de cuvinte; cel puţin pentru mine pare o expresie corectă din punct de vedere gramatical, dar de fapt nu are sens, căci fiecare trebuie să se încadreze în legile societăţii.

Problema morţii este vie (la o anumită vârstă).

Un om e uman nu numai prin defectele lui, ci şi prin calităţile lui.

Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare.

Măsura legislativă, o indicaţie administrativă este una din componentele vieţii unei societăţi; opinia publică e o altă
componentă. Nu trebuie crezut că dacă se decretează o lege, ea se va şi aplica. Nu se aplică decât legile cu care sunt de acord cei ce le aplică.

Pe omul cu adevărat capabil, limitele îl stimulează. Evident, morala nu e “puneţi fraţilor piedici!”, ci “dacă daţi de piedici, depăşiţi-le!”.

Eu cred că omul trebuie să caute să găsească plăcerea în însăşi munca lui. Consider că munca e o pedeapsă, numai dacă omul nu se află la locul potrivit, dacă face altceva decât îi place.

Cea mai mare schimbare ce se va petrece în Ministerul Învăţământului va fi atunci când nu se va schimba nimic.

Sunt unii oameni care cred că matematica trebuie făcută între cutare şi cutare oră. Nu e adevărat. Matematica nu se face la ore fixe.
Matematica se face când îţi vine o idee. Noaptea sau dimineaţa, când te scoli, când te speli, te gândeşti. Dacă nu te speli, te gândeşti când nu te speli.

Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii. Nu întotdeauna e greu, ci numai când ai dreptate. Şi mai ales e greu să convingi pe cei care spun că s-au convins.

Se ştie că o idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

Duşmanii se recrutează dintre prieteni

Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat.

Întrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt cele pe care ţi le pui singur.

Numai prostia poate să aibă intermitenţe.

Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.

Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.

Explicând principiul recursivităţii:
- Eşti de acord că orice om are dreptul la un pahar de cognac?
- Da.
- Bei paharul, îl pui jos. Eşti alt om. Şi cum orice om are dreptul la un pahar de cognac… şi aşa mai departe.

Marele regret al vieţii mele este de a nu fi avut nici unul.

Noi, matematicienii, facem activitate fără planuri, nu de alta, dar ca să ne deosebim de alţii, care fac planuri, fără activitate.

Cateva citate interesante din Nicolae Iorga:

Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta

Omul cu adevarat bun este doar cel care ar fi putut fi rau si n-a fost

In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe

Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi

Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni

Cel care merge cu ochii in pamant se vede pe sine mai bine decat acel care se potriveste in oglinda.

Lenea e sinucidere blanda

Fii bun, dar fereste-te sa creada lumea ca poti fi numai bun

Increderea nu se pierde decat o data

Pana acum oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decat greseala

E o mare primejdie sa ajungi a fi multumit de tine insuti

A contraface bine e chiar mai greu decat a face

Temnita cea mai de temut e aceea in care te simti mai bine

Nu spune niciodata nu se poate, ci incepe cu sa vedem

Fa-ti datoria oricand, totdeauna va fi cineva care sa te vada: tu insuti

Unii nu pot sa mestece si vor sa muste

Tacerea are glasurile ei de intelepciune: ascult-o

Surdul vorbeste mai tare decat cel care aude si prostul mai mult decat cel ce intelege

Sa inveti pentru tine, dar sa stii pentru toti

Placerea cea mai buna e aceea pe care o dai

Numai incercand a face foarte bine poti nimeri uneori binisor

Multi simt o usurare cand vad ca si altii sunt capabili de prostiile lor

Moartea cea mai buna e aceea cand nu-ti pare rau ca ai trait

Gandurile rele se alunga prin fapte bune

Drumul lung incepe de unde ai obosit

Daca aflat in cautarea artei ai trecut granitele Romaniei probabil ca te-ai dus prea departe. Si daca nu te-ai oprit asupra Mariei Lataretu, cu siguranta ca ai cautat prea departe.

Maria Lataretu – Mai treci neica si tu dealul

… mai multe melodii in articol.