PixMe WeBLogSolutii si Discutii

Mi s-a parut ca te vad,
mi s-a parut ca te visez,
mi s-a parut ca mi se pare.

De fapt, nu te-am atins
decat cu pleoapele

In timp ce te visam…

George Bacovia – Pastel

- Adio, pică frunza,
Şi-i galbenă ca tine, -
Rămai, şi nu mai plange,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut in zare -
Iar eu in golul toamnei
Chemam in aiurare…

- Mai stai de mă alintă
Cu mana ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică…

Howdy friends , dimineata am licenta. Hihi! Bineinteles ca toata saptamana am zis ca de maine o sa ma apuc de invatat… si bineinteles ca nu am apucat sa parcurg mai mult de 20% din materie :d. Viata grea cu actele astea, parca suntem in Jungla Amazoniana cand vine vorba sa intabulezi un kkt de proces verbal.

Oricum, e ca in bancul cu inginerul, profesorul si studentul care sunt pusi sa raspunda la intrebarea: cat de repede ai putea sa inveti chineza? Primul zice 2-3 luni, al doilea o luna doua iar studentul raspunde sincer: “Daca maine am examen la noapte o invat pe toata”. Sa vedem daca se adevereste si in cazul meu … caci pana dimineata ma gasiti p-aici :d

Radu Stanca – Sunt cel mai frumos din orasul acesta

Sunt cel mai frumos din orasul acesta,
Pe strazile pline cand ies n-am pereche,
Atat de gratios port inelu-n ureche
Si-atat de-nflorite cravata si vesta.
Sunt cel mai frumos din orasul acesta.

Nascut din incestul luminii cu-amurgul,
Privirile mele dezmiarda genunea,
De mine vorbeste-n oras toata lumea,
De mine se teme in taina tot burgul.
Sunt Printul penumbrelor, eu sunt amurgul…

Nu-i chip sa ma scap de priviri patimase,
Prin parul meu vanat, subtiri trec ca ata,
Si toti ma intreaba: sunt moartea, sunt viata?
De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de pase?
Si nu-i chip sa scap nici pe strazi marginase…
……………………

Prin lungile, tainice, unghii vopsite,
Umbrela cu cap de pisica ranjeste
Si nu stiu de ce, cand plimbarea-mi prieste,
Cand sunt multumit c-am starnit noi ispite,
Din mine ies limbi si naparci otravite.

Din mine cresc crengi ca pe pomi, matasoase,
Si insasi natura atotstiutoare
Ea insasi nu stie ce sunt: om sau floare?
Sau numai un turn ratacit printre case,
Un turn de pe care cad pietre pretioase?

Sunt cel mai frumos din orasul acesta,
Pe strazile pline cand ies n-am pereche,
Atat de gratios port inelu-n ureche
Si-atat de-nflorite cravata si vesta.
Sunt cel mai frumos din orasul acesta.

Am vazut ca unora le place Bacovia… judecand dupa traficul pe acest blog as zice ca reprezentantul simbolistilor are trecere la public in era digitala. Unii ar zice ca de sarbatori Bacovia nu este asa nimerit… altii ca dimpotriva. Sa vedem totusi:

George Bacovia – Lacustra

De-atitea nopti aud plouind,
Aud materia plingind…
Sint singur, si ma
duce un gand
Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scinduri
ude,
In spate ma izbeste-un val –
Tresar prin somn si mi se pare
Ca
n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se intinde,
Pe-acelasi
vremuri ma gasesc…
Si simt cum de atita ploaie
Pilotii grei se
prabusesc.

De-atitea nopti aud plouind,
Tot tresarind, tot
asteptind…
Sint singur, si ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre.

Cea mai frumoasa descriere a anxietatii… as zice eu. Mergem mai departe catre… :

George Bacovia – Ego

Tot mai tãcut si singur
În lumea mea pustie –
Si tot mai mult m-apasã
O grea mizantropie.

Din tot ce scriu, iubito,
Reiese-atât de bine –
Aceeasi nepãsare
De oameni, si de tine.

O descriere si mai plastica a depresiei. Sa vedem totusi si o declaratie de dragoste. Poate cea mai expresiva din literatura romana:

George Bacovia – Tablou de iarnã

Ninge grozav pe câmp la abator
Si sânge cald se scruge pe canal ;
Plinã-i zãpada de sânge animal -
Si ninge mereu pe un trist patinor…

E albul aprins de sânge închegat,
Si corbii se plimbã prin sânge… si sug ;
Dar ceasu-i târziu… în zãri corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.

Ninge mereu în zarea-nnoptatã…
Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licãrind.
- Iubito, sunt eu la usa înghetatã…

/closed

Cum spuneam, atunci cand incep un proiect il termin. Am confirmat inca o data acest lucru astazi, data de la care ma numesc absolvent de Management. Spiru Haret sunt cei care mi-au acordat acest “titlu”, drept pentru care le multumesc.

Ca impresie general despre Spiru, acum la “final de mandat” pot spune ca este o Universitate ca oricare alta, in sensul in care daca vrei sa inveti ai ce si de unde, daca nu vrei sa inveti nu o vei face. Diferenta fata de facultatile de stat este aceea ca baietii sunt mai… flexibili. Spun doar atat!

Pasul urmator este licenta, sa vedem pe unde si cand pot sa o dau, urmand ca in viitor, poate de la anul chiar, sa-mi gasesc un doctorat dar de data asta mai pe domeniul meu. Anume Informatica.

Asta ca sa pot scrie pe CV: prof. dr. inf. ec si webmaster siteuri porn. :d

Astronomia este una dintre stiintele care m-a fascinat intotdeauana, si pentru care am facut un adevarat hobby. In dimineata asta, mergand pe metrou mi-am amintit vorbele celebre ale lui Galilei abia iesit de pe poarta Inchizitiei: “E pur si muove”! Si totusi se roteste.

Istoria cuvinteleor lui, a adevarului stiintific pe care il rostea dar si a gravei erori in care era cufundata Biserica Catolilica, se intinde pe cateva mii de ani. Sa vedem:

- Aristotel (384 – 322 î.Hr) – este printre primii filozofi greci care pozitioneaza Pamantul in centrul Universului si sustine ca Soarele se roteste in jurul sau.
- Aristarh din Samos (n. 310 – d. 230 î.Hr.) este primul matematician si artronom grec care sustine ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui.
Cele doua teorii nu aveau inca o sustinere matematica riguroasa drept pentru care dezbaterea era deschisa argumentelor din ambele tabere. Anticii sustineau ca orbitele planetelor sau stelelor sunt cercuri perfecte (si nu elipse cum s-a demonstrat mai tarziu) fapt din care decurgeau nenumarate intrigi.
- Claudiu Ptolemeu (87-165 d.H) fundamenteaza un aparat matematic riguros si bine pus la punct care demonstraza ca Pamantul este centrul Universului. Din pacate observatiile astronomice ale vremii, nu foarte exacte, n-au putut contrazice aparatul matematic al lui Ptolemeu (desi bazat pe axioma orbitelor circulare) vreme peste 1000 de ani.
- Nicolaus Copernic (1473 – 1543): astronom, cosmolog, matematician, economist, preot şi prelat catolic, dezvolta pentru prima data dupa Ptolemeu Teoria Heliocentrista dar bazata tot pe orbite perfect circulare. Teoria este respinsa categoric de autoritatile vremii si, poate pentru ca nu era completa, ea este in continuare combatuta de oamenii de stiinta.
- Johannes Kepler (1571 – 1630): Introduce teoria orbitelor eliptice ale planetelor in jurul Soarelui, teorie care se demonstraza empiric cu ajutorul observatiilor facute asupra planetei Marte. Teoria Heliocentrica este acum bine fundamentata matematic lipsind totusi intr-o oarecare masura observatiile
- Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – d. 8 ianuarie 1642): parintele astronomiei observaţionale moderne, inventatorul lunetei, sustinator influent al teoriei coperniciene fapt pentru care este arestat de Biserica Catolica. Face observatii amanuntite ale sistemului solar.
In 1633, in urma unui proces in care este fortat “sa se pocaiasca” in schimbul vietii sale, Galileo Galilei pronunta cuvintele celebre: “E pur si muove”, legenda spune ca la iesirea din tribunal.
- Isaac Newton: (1643 – 1727): poate cel mai mare om de stiinta al tuturor timpurilor si creatorul mecanicii clasice, demonstraza si fundamenteaza pe baze matematice si fizice teoria Heliocentrista, bazandu-se in mare parte pe lucrarile lui Kepler, Galilei si Descartes.

Si totusi s-a miscat!

Limba romana a imprumutat atat de multe cuvinte din turca, slava, maghiara, greaca etc. incat uneori ma intreb cate dintre ele sunt originale. O sa pun mai jos o lista de cuvinte imprumutate de limba romana… dintre cele mai folosite:
- Cuvinte imprumutate din limba turca:
acadea, amanet; arpagic; arsic; atlas; baclava; bacsis; balama; berechet; buzdugan; basma; beci; belea; borangic; bumbac; bursuc; butuc; cafea; calcan; capcană; capot; chef; cherem; chiul, ciob; cascaval; catifea; catâr; cazan; cazma; ceaun; cherestea; chibrit; chilipir; chiosc; chirie; cioban; ciomag; ciorap; ciorbă; cismea; ciulama; cântar; cusur; dambla; dandana; derbedeu; dovleac; dud; dugheană; dulgher; dusumea; farfurie; fes; fistic; geantă; ghiveci; habar; hac; halat; haimana; hal; halal; halva; hamal; hambar; hatâr; haz; herghelie; geam; iahnie; iaurt; ibric; lalea; lichea; lighean; liliac; liman; lulea; macara; magiun; maimută; manea; moft; moftangiu; moloz; musafir; musaca; musama; nufăr; odaie; papuc; pastramă; pilaf; rachiu; rahat; salcâm; sarma; sofa; soi (“rasă”); susan; sandrama; siretlic; tabiet; taifas; tarabă; taraf; tarla; tavan; telemea; tertip; tuci; tutun; tărâm; toi; trufanda; zambilă; zarzavat; zeflemea; zor.
- cuvinte imprumutate din limba slava (sau derivatii):
a iubi, glas, nevoie, prieten, osanda, a zambi, zapada, ceas, duh, iad, granita jertfa, magar, nadejde, perstera, pricina, rai, ras, a sadi, scarba, sfant, sila, stapan, sfant, veac, vreme, plug, sită, război, brici, dobândă, a sfarsi, a savarsi, apostol, arhiereu, calugar, cazanie, slova, staret, episcop, evanghelie, brazda, ogor, snop, baba, boier, sticla, steag, veac, veste, zid, zvon, bogat, bolnav, scund, slab, vesel, vrednic, cladi, izbi, indrazni, lipi, lovi, privi, trai, trasni
- cuvinte imprumutate din limba greaca:
a agonisi, tacticos, folos, prisos, cost, arvună, mătase, flamură, stol, buzunar, proaspăt,
- cuvinte imprumutate din limba maghiara:
neam, viclean, oraş, belşug, gând, bai, fierăstrău, vames, a cheltui, chin, ravas, toba, chipes, urias, a tamadui, a ingadui, a banui, a (se) bizui

De fapt structura vocabularului limbii romane este urmatoarea: …